|
|
Biserica Bolniţa – Bistriţa
Din ctitoria Craioveştilor, astăzi se mai păstrează doar bisericuţa Bolniţei (1520-1521), o construcţie modestă (11 x 4 m), din piatră (bolovani de râu) şi pe alocuri cărămidă, de tip navă, fără turlă, acoperită cu şiţă. Biserica are un naos pătrat, cu altarul rotunjit în interior, fără pronaos. Bolta este de formă cilindrică şi fără turlă (indiciu de vechime mare
- asemănare cu Cotmeana). Are o impresionantă frescă interioară, realizată de Dumitru Chirtop în jurul anului 1520, fiind a doua ca vechime din Oltenia după cea de la mănăstirea Cozia (1388), din tradiţia paleologă târzie, când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani. Biserica este închinată „Schimbării la faţă”. Ulterior, vornicul Şerban Cantacuzino (portretul său este zugrăvit în stânga uşii, împreună cu cel al doamnei sale Adriana) i-a adăugat un pridvor deschis, de zidărie, pe stâlpi de piatră, zugravit de Iosif ieromonahul şi Harinte, în stil brâncovenesc (1710).
În imediata apropiere a bisericii Bolniţa, se mai pot vedea:
- Casa bolniţei – construită de către arhimandritul Gavriil Petrovici în anul 1836, spaţiile sale cunoscând diferite întrebuinţări: spital, şcoală, stăreţie, locuinţă (casa preoţilor) şi domiciliu forţat al lui Ion Antonescu.
- Cavoul Dăscăliţei – construit din cărămidă de către arhitectul Nae Panait, adăpostind osemintele Mariei Dumitraşcu, întâia învăţătoare a orfelinatului.
- Cavoul episcopului Vartolomeu Stănescu – clădire monumentală în stil bizantin, datând din anul 1933.
- Vila episcopului Vartolomeu – construită în 1933 de acelaşi episcop, remarcându-se prin autenticul stil românesc, cu cerdacuri deschise, cu arcuri în semicerc, aşezate pe stâlpi din lemn sculptat şi vopsit.
- Câteva exemplare de castani comestibili (Castanea sativa) seculari, în grădina din vestul mănăstirii.
- Podul Bibescu Vodă, aflat la ieşirea Bistriţei din chei, construit între anii 1846-1848.
- Crucile monumentale săpate în peretele drept al Cheilor Bistriţei, la ieşirea acesteia dintre pereţii de calcar, datând din timpul domniei lui Carol I (probabil 1867, în urma vizitei acestuia).
|
Fiecare angajat poate decide dacă 3,5% din impozitul datorat statului din salarii sau din venituri extrasalariale poate fi lăsat statului sau poate fi direcționat către o organizație nonprofit.
afla mai multe
 Vezi toate noutatile
|
